Mi-am tot amanat cu o cruzime necaracteristica mie intoarcerea la blogu-mi, locul de varsare a aluviunilor emotionale sapatamanale. Intotdeauna e trist sa vezi ca nu-si mai aduce aminte de tine cand incepi sa-i scrii numele. A fost o perioada stresanta in care m-am luptat cu intrarea la master, apoi cu organizarea exchange-ului cu Polonia de la ADVICE si cu alte probleme de ordin profesional, dar si dordeducos, intr-un final fericit.
p Dupa ce am trecut printr-o sapataman groaznica in care ni s-a cerut sa adunam o suma gigantoida peste noapte, care to my surprise s-a incheiat cu o rezolvare frumoasa, am decis in ultimul moment (vineri seara adica) sa lasam totusi hapsanismul sa-si ia cursul planuit de ceva timp, fix a doua zi de dimineata. Cu alte cuvinte, Moldova! Si pentru ca am fost smechera si am rapit aparatul foto de la stapanu-i, am si poze!
First a little bit of babooning la Lacu lu’ Moara.

It’s so nice when the wind helps.

Baboons meet birds.
D Da si din aia mici si negri care cica nu te vad, dar te simt. Eu una nu m-am simtit simtita, tinand cont de modul in care zburau in jurul nostru… Am fost chiar traumatizata pe drumul de intoarcere…

Uite si un cap de Cis… nu stiu ce cauta Cis in baboon, dar am impresia ca se simtea destul de bine acolo.
)

Hmmm…I don’t like this look….

Ok, this is ivil…

Somebody was in a Bugs Bunny mood.
D It’s ok, I dig… But focking untie my shoe laces already!

Ok, asta a fost asa de incalzire. Urmeaza hapsanismul nostru prin Moldova. Mai exact prin Botosani, my birth place and home town until I was 13, si prin imprejurimi.
Aaaww, gupu gupu vrum vrum krakhedu impodobitu cu frunze asteptandu-ne in acelasi loc in fiecare zi sa ne plimbe pe unde ne chema dordeducosu.

Ce facem noi in prima zi dupa ce ajungem? Nu stiu daca v-am spus vreodata de CEA MAI BUNA INGHETATA din Romania… Si cea mai naturala, se pare. In comuna Dumbraveni din judetul Suceava. Renumita in toata zona si facuta de un mosulet dupa o reteta proprie pe care o tine secreta… Suntem atat de innebuniti dupa ea incat suntem in stare sa o caram dupa noi pana in Bucuresti.
D

Cam asa arata o vafa…

Pe drum am intalnit o barza care niciodata n-am stiut ce reprezinta. Dar ii mare si frumoasa, asa ca i-am facut poza.
)

Apoi am luat-o in continuare spre Suceava, unde, dupa ce ne-am plimbat prin ploaie vreo jumate de ora in cautarea unui loc decent unde sa ne putem hapsani in voie, am descoperit cel de-al doilea restaurant (primul e in Botosani, se cheama La Strada) care avea in meniu scrijele (vezi Piept de pui Vera-Cruz)! Spre dezamagirea mea, nu erau scrijele dupa reteta cunoscuta de mine, aratau mai mult a chipsuri si era aproape imposibil sa-ti infingi furculita in ele. Dar erau bune nevertheless. O sa va arat la un moment dat cum trebuie sa arate niste scrijele, cu mujdei cu tot.
D Dar oricum Taco Loco rules in general, vi-l recomand cu hapsanismus maximus!
Noaptea in Botosani. Vedere de la balcon. Am stat in apartamentul unor rude care e exact deasupra aparatamentului in care am stat eu, deci amintirile nu mi-au dat pace nicio secunda.
)

A doua zi, Ipotesti. Sau mai bine zis codrul de langa Ipotesti. Am luat-o pe urmele lui Mitza si ne-a placut mult pe unde a umblat el, chinuitu’.
p


Lacul care i-o inspirat talentu’ lirico-blegos.
D


Nu-mi aduc aminte sa fi fost vreodata acolo si sa nu ma fi inglodat pana-n gat. But it looks cute, actually. Asa ne-am integrat si noi un pic in natura.
D

Am luat-o spre adancurile padurii in cautare de senzatii tari (schiat pe glod, catarat, ratacit etc.). N-am gasit izvoru, dar am gasit putzu.

Dupa o ora de facut pe traseistii prin padure, am ajuns la o constructie albastra cu o stea in varf care se numeste Observatorul…

…”Loc de inspiratie”, zicea un panou. Eu i-as zice “loc de ramas cu gura cascata”. Ajungi la acelasi nivel cu coaroanele copacilor care danseaza in jurul tau si iti dau senzatia de sea motion…valuri de copaci care de ametesc si te inalta…ca sa nu zic gets you high.
p Si nu mai vorbesc de peisaj…frate cum nu mi-am apreciat plaiurile natale cat am trait acolo, acuma nu-mi vine sa cred ce-am lasat in urma.


Trying to reach the stars…numai ca n-am putut ca nu m-o lasat chicken shitu de langa mine.
p

Back on solid ground. Pictura pe panza baltoasa.
)

In a treia zi de moldovenit am luat-o spre bunicu, la Darabani. Oh how I missed this place! Aici mi-am pus eu cortul in zilele mele de nebunie (mi-era frica sa dorm in casa ca auzeam sarpele casei plimbandu-se prin veranda).


Opriti-o pe hapsy pana nu mananca toata via!

Ugerul stingher cu apa de ploaie din sera cu rosii…sexy.
D

Back in the apartment. Dupa ceva beri…:op

Dupa inca ceva beri…

In a patra zi mi-am parasit orasul natal si am pornit spre Brasov, via Bicaz. Am vrut sa mergem la cetatea Neamtului, dar fiind in renovare, ne-am multumit si cu Manastirea Varatec. Unde cel mai mult mi-a placut curtea.
D

Judetul Neamt e mult mai frumos decat mi-l aminteam. Am scos mainile pe sunroof si am facut poze la drum, cu toamna cu tot.


Am mers ceva vreme in spatele acestor doua cucoane, cam ametite ele de la drum.

Dupa care….hocus-pocus-preparatus…trei cucoane! Va dati seama in ce ras isteric am izbucnit cand am fost luate prin surprindere de acest al treilea poponetz maretz care s-a ridicat cu greutate intre celelalte doua… Macar a mai adus ceva stabilitate in remorca aia…
D LMAO!

Apropiindu-ne de Bicaz…


Lacul rosu…

Idila de Lac Ros…
p

Ajunse in Brasov, am oprit un pic pe drumul spre poiana ca sa socializam cu ursu… and watch the pritiful lights of the city.

Ultima zi am petrecut-o jumate in oras, jumate pe drum.

Trickstering around in Bastionul Graft. I don’t really blend in with the scenery…

…Lloyd in schimb fu deja luata drept inamic.
p

Hmmm…nice sword, dude!

Nu am putut sa trecem prin Brasov si sa nu ne mascarim putin pe strada sforii, like we usually do.


Dupa o mica vizita la Sergiana care o facut timpul sa treaca pe nesimtite (:op), hapsanismul nostru a fost nevoit sa o ia la goana intrucat ora era tarzie si hapsy prefera drumu luminatu, nu intunecatu, nu ca soferu nu i-ar face fata cu brio. ;o)
No cam atat fu. Next stop for me is Gdansk… argint nu mint in chihlimbar, e Marea Baltica plansa-n vaaaaal…
D